Miercuri 03.10.18.
A sunat-o pe mami. Că o doare burtica. S-a dus Ade la afterschool..a alarmat-o si pe Nico. Cand a auzit motivul vizitei inopinate..a zambit. Ca nu are deloc simptome care sa denote o durere de burtica..adica s-a zbenguit cu copiii, in scurta perioada de la sosirea la afterschool.
In fine. A luat-o de la afterschool..sa mearga acasa. Intre timp Ade a citit si meniul de la masa de pranz: mazare si felul II- mamaliga cu branza. Mazărea nu ii prea placea nici acasa...si de aici au inceput indoielile, cu privire la micul bolnavior. A intrebat-o daca voia sa plece din cauza meniului...Daria: Nu. Sigur ii placea mazarea? Daria..nu, nu imi place..dar mamaliguta cu smantana era interesanta.
Ajunsa acasa...in continuare nici un simptom de apatie, durere, greata, crampe etc. S-a jucat cu jucariile normale, privit la TV, mancat cu lipsa de apetenta obisnuita...
Seara, a ajuns Ade acasa de la seviciu. Si m-a luat la intrebari. Eu nu stiam despre ce e vorba nestiind toata tarasenia... Dar toata dupa amiaza..aceeasi lipsa de simptome. Ba mai mult..a vrut la un moment dat sa iasa la joaca, la care eu mirat: tati, dar nu te mai doare burtica?
In concluzie: fetita a crescut mare si o duce mintea sa minta un pic. Probabil anturajul de la scoala...combinat cu meniul dezagreat de la afterschool.
